Pun punct si merg mai departe

   


         Desi ascult cu placere si cu resemnare melodia Epilog- Vama Veche, o fac cu seninatate... Asa ca dati play cu mine si cititi  ce am de spus in continuare.

   

      Vine un moment in viata cand sufletul inceteaza a-ti mai cere droguri si asta pentru ca mintea si oamenii din jur ti l-au redus la tacere. Dar odata cu acel moment nu se instaleaza tristetea sau dezamagirea, ci din contra... linistea. Si nu orice liniste, ci aceea care rasare dintr-un un strop de maturitate ce s-a cam lasat asteptat. Niciodata nu este insa prea tarziu sa ii faci loc si lui in tumultul de experiente si nebunii specifice tineretii.

       Si atunci incepi sa faci diferente... Sa vezi cu ochii tai ce inseamna sa traiesti frumos si nu periculos, ce inseamna sa iubesti curat si nu  tumultos, ce inseamna sa adormi noaptea impacat ca desi tot ce ai cunoscut pana atunci se darama in jurul, este ceea ce trebuia sa fie. Este de nedescris sentimentul care te incearca atunci cand pentru prima oara ti se asterne linistea in viata. Si dai pagina, schimbi capitolul sau treci la urmatoarea carte, dar macar o faci impacat si multumit de tine...

      Personal, simt pe pielea mea cat este de bine sa schimbi aerul, atmosfera, viata cu totul daca e nevoie. Si mai simt si ca trebuia sa o fac de mult... Trebuia sa  fac ordine in lucruri de acum cativa ani pentru ca multe incepusera sa prinda miros de mucegai, trebuia sa le sortez, sa le arunc si sa le inlocuiesc pe majoritatea pentru a ma resimti curata si impacata. Si da, pot sa fac asta doar acum cand simt mai puternic ca oricand ca nimic si nimeni nu este de neinlocuit. Singurul pe care nu ti-l mai poti recapata vreodata iti este doar sufletul daca ai facut imensa greseala de a ti-l pune in joc cu toate riscurile asumate. Pana si mintea facuta praf de regrete si greseli se regenereaza cu timpul, trebuie doar sa iti dai seama cata nevoie ai de ea limpede si clara.

     Ziceam ceva de schimbat aerul? La figurat, i-am eliminat pe toti cei care mi-l poluau sau chiar mi-l furau cu nerusinare, iar eu ii lasam... La propriu, am schimbat terasa. Scriu de pe un sezlong, pe o terasa in jurul careia domneste doar linistea. Poate face minuni sa iti auzi gandurile rostindu-ti adevaruri cu voce tare. De asemenea, ce mai face minuni e o cafea servita de altcineva alaturi de prea putine cuvinte, ca doar perfectiunea se manjeste cu vorbe. Si credeti-ma, te ajuta enorm daca realizezi ca nu iti lipseste nimic, ca nu ai nevoie de oameni care sa te sarute si care sa te minta frumos.. Ultima parte o poti face extrem de bine si singur..


       Din coltul meu de rai, dintr-un loc in care doar vantul adie usor, va doresc si voua o zi de vineri cum nu se poate mai linistita.








Cu drag,
    Andra T.