
Ce mister? Păi misterul siropului de arţar. Vă este cunoscut acest produs?
Ideea e că am fost într-o seară în vizită şi am fost servită cu un sirop natural de arţar, din acela care se face cu apă. Nu mă prea omor după ele, să fiu sinceră, dar nu era frumos nici sa refuz. Şi am fost surprinsă. În primul rând când am văzut culoarea, era un verde foarte puternic, asa cum e un mijlocul unui kiwi copt. Exact ca în poză arăta siropul meu de arţar, evident fara seminţele de la kiwi. Şi să vă mai spun şi că mirosea demenţial? Mirosea a guma aceea de pe vremuri, a ceva extraordinar de bun şi de ademenitor. La gust era la fel de bun, nu pot să fac o comparaţie cu nimic altceva...Era special, ăsta e cuvântul. Eu evident, am făcut complimente şi m-am interesat de unde e, cine îl face, unde pot să îl găsesc pentru că deja ma îndrăgostisem de el:) Spre dezamăgirea mea, ea fusese la ski în Poiana Brasov şi oprise la o tarabă d-asta de tărani să cumpere brânză şi i-a atras atenţia sticla aceea verde. Eu, personal, nu am mai văzut pe nicaieri prin zonă şi mi-ar plăcea tare mult să pot face rost de el, nu de alta dar rar îmi place ceva natural atât de mult..
Cu un search pe google nu am găsit mai nimic. Siropul de arţar pe care l-am găsit e de culoare maronie asa, nici pe departe ceea ce caut eu. Deci, cineva prin blogosferă din zona Brasovului care a văzut sau încercat acest sirop minune de arţar?:)
Cu un search pe google nu am găsit mai nimic. Siropul de arţar pe care l-am găsit e de culoare maronie asa, nici pe departe ceea ce caut eu. Deci, cineva prin blogosferă din zona Brasovului care a văzut sau încercat acest sirop minune de arţar?:)


8 comentarii:
eu zic mai bine sa intrebi gazda ce fel de sirop era si de unde l-a luat :D
Iulia, pai tocmai.. am intrebat si mi-s spus ca nu stie prea multe despre el. Ca s-a oprit in zona Brasovului la niste tarani care scoteau taraba la poarta.. Tot ce stie e ca e facut in casa si e sirop de artar...
:) , eu cred ca nu e doar sirop de artar , poate mai are adaugat ceva in el , siropul are culoarea maronie , probabil stii si tu asta , chiar m-ai facut curioasa , apropo ma bucur ca iti place pisicuta mea :) :*
Iulia, nu am idee... poate nici nu se numea sirop de artar si a gresit persoana respectiva, sunt tare confuza:)) Pisicuta ta e adorabila, e ciudat daca zic ca nici macar nu pare pisica?:)) ma rog, e super super super.
stiu are o fatza ciudata :))
Hmm, eu poate as zice diferita :)) E faina, si numele ei e foarte inspirat:)):*
eu stiam ca nu se gaseste sirop de artar decat pe la cluj prin nu stiu ce magazin, si nu e deloc verde.ci maro si cleios.si ma gandeam acum, cu ce o fi fost diluat sa arate asa.la gust, nici eu nu stiu cum e,dar parca nu-mi vine in minte ceva gumos, ci lemnos si greu.nu asa e logic?
Ana, ba da..tocmai asta este marea mea dilema. De ce mi s-a spus ca e sirop de artar cand era verde si avea gust gumos asa cand eu stiam ca siropul de artar este maro si cleios. M-am gandit si la posibilitatea asta, ca a inteles gresit numele..insa nici atunci eu nu stiu niciun sirop care sa vie atat de verde si atat de gustos:D Iti vine altul in minte? Te pup:*
Trimiteți un comentariu