Am citit cartea asta pe unde am apucat: la scoala, la dentist sau intre doua lectii, insa pot spune ca mi-a placut mai mult decat ma asteptam. Nu incepe cu nimic spectaculos, insa fiind indragostita de cartile colectiei "Chic", nu am renuntat la ea stiind ca ma va cuceri rapid.
Romanul este plin de povesti cu si despre exi relatate intr-un mod menit sa vindece si sa gaseasca raspunsuri pentru niste intrebari ce pareau a fi o cauza pierduta. Absolut tot, de la lacrimi neuscate inca, doruri sfasietoare, amintiri ce se incapatanau sa nu se piarda pana la intamplari comice si lacrimi de fericire si-au gasit loc in paginile acestei carti.
Cartea este, in mare parte, o lupta impotriva dependetei, nu neaparat de fostii iubiti, ci mai degraba de amintirea unei relatii care s-a terminat. Aici am realizat ca nu e deloc gresit atunci cand afirmam ca, noi, femeile suferim de sindromul "imi place sa ma automutilez cu intrebari, amintiri si suspiciuni".
"Ex-ii anonimi" poate parea in mare parte o carte pentru femei, insa in mod surprinzator, autoarea pune in paginile cartii si povestea unor barbati care intampina dificultati atunci cand vine vorba de a merge mai departe. Si, pe mine personal, nimic nu m-a bucurat mai mult decat lacrimile celor care pareau atat de indiferenti la suprafata.
Toate aceste taine, si toata aceasta invalmaseala de relatii, despartiri si aventuri ne arata ca intr-adevar dependenta de amintiri este, in mare parte, asemanatoare cu dependenta de alcool.
Pentru mine, "Ex-ii anonimi" e o lectie despre cum si cand e cazul sa mergi mai departe, despre cand si cum e bine sa te opresti sau, sau din contra, sa te arunci cu capul inainte, toate astea imbracate intr-o haina amuzanta...si care mie imi pare atat de cunoscuta.
Daca v-am convinsa, iubitorilor de literatura chic, va urez lectura placuta|
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu