Nu am mai postat de ceva timp, din lipsa de chef si inspiratie. Sunt o lenesa, recunosc , dar prefer sa nu scriu chestii incoerente si aiurea ca sentimentele/gandurile mele din perioada asta. Parca totul e confuz in jur, iar viata de alta data simt ca nu-mi mai apartine. Mi-e frica de timpul care zboara parca doar ca sa-mi faca in ciudat. Mi-e frica de tot ceea ce o sa urmeze si mi se pune un nod in gat numai la gandul totul se intampla fara sa detin eu controlul si sa pot schimba ceva. Mi-e frica de examen, si ma trece un fior prin tot corpul cand imi dau seama ca ar fi cazul sa vorbesc la plural, pentru ca din pacate ..or sa urmeze cateva. Maine incep cu ceva care pe cat de mult mi-l doresc, atat de mult ma inspaimanta..pentru ca stiu ca totul depinde de mine si nu-mi doresc sa suport consecintele unui esec si sa o iau de la capat cu tot. Daca totul merge bine, a mai ramas putin optimism in mine, de maine o sa pot sa spun ca sunt soferita. Iar dupa asta..o sa am mult timp, din pacate, sa constientizez ca urmeaza un an nu prea pe placul meu, cu bac, admitere, pregatiri, stres, stiti voi cum e daca ati trecut prin asta. Desi toata lumea spune "eah, e un nimic, o sa treaca, nu are rost sa te stresezi" si sunt constienta ca in mare parte e adevarat, toti stim ca indiferent de ce auzi prin "targ" nu ai cum sa fii nepasator.


Iar in perioada asta, ziua inca mai simt caldura molesitoare din perioada verii, insa din pacate.. seara simt cum toamna imi sufla in ceafa..si uite asa se termina perioada mea preferata din an. Daca as putea, probabil as intra intr-o hibernare permanenta, prelungita pe celelalte trei anotimpuri.. Si totusi, parca nu ma indur. N-am fugit niciodata de responsabilitati si nu e cazul sa incep acum, riscand sa pierd frunzele ruginii, zapada sau ghioceii..desi nimic nu se compara cu felul in care arde soarele vara, de parca imi incarca bateriile pe cale sa se epuizeze.

So, cu emotii sau nu..am nevoie de cativa pumni stransi si cateva incurajari:)