Am primit si eu o leapsa de la Irina si e cazul sa o onorez, desi sa fiu sincera imi este extrem de dificil sa vorbesc despre mine. Poate daca mi-ar fi cerut sa vorbesc despre ea lucrurile ar fi mers mai bine:)
So.. ma simt bine atunci cand reusesc sa impac pe toata lumea si sa fac tuturor pe plac, pentru ca imi doresc ca toti cei din jur sa fie fericiti. De cele mai multe ori reusesc sa ies din toata afacerea asta tot eu nefericita, dar mi-e greu sa ma schimb si sa nu-mi mai pese.
Sunt extraordinar de sensibila, dar eu inca mai sper ca voi putea modela chestia asta la mine de-a lungul timpului. Faptul ca am lacrimile intotdeauna pregatite pentru orice nimic ce ajunge sa ma afecteze nu ma face slaba. De cele mai multe ori plansul este cel care ma calmeaza pe deplin, dar cel care imi si da atat forta de a merge mai departe cat si planul de bataie:)
Sunt foarte, foarte nehotarata. Imi este extraordinar de greu sa renunt la ceva de care m-am atasat (si de obicei ma atasez mult prea tare si prea des) si daca as putea as tine toate persoanele si lucrurile dragi langa mine pe veci. Tin enorm de mult la amintirile mele, poate tot pentru faptul ca nu vreau sa ma dezlipesc de trecut, de sentimente. Am loc in suflet atat pentru trecut cat si pentru prezent asa ca nu inteleg de ce trebuie sa sacrific pana si asta.. Sunt sufletista pana la doamne doamne si inapoi, iar daca fac ceva rau cuiva..cu siguranta nu e cu intentie.
Imi plac lucrurile senzationale, imi plac sentimentele profunde, trairile ce ma rascolesc complet chiar daca de cele mai multe ori lasa goluri imense. Consider ca merita, dar mai ales ca regretele sunt in mare parte pierdere de timp.
Iubesc oamenii si armonia si sunt atat de optimista incat nu mi-am pierdut inca speranta ca exista si persoane care-si doresc sa schimbe ceva in jurul lor, fara a avea un interes personal. Atat de mult cat iubesc oamenii,urasc multimile.. ma fac sa ma simt mica si nesemnificativa si asta imi da un sentiment de nesiguranta. Nu as putea vreodata sa traiesc singura, si rare sunt momentele in care imi doresc sa fiu doar eu cu mintea mea.. Nu sunt constanta, deloc echilibrata cum ar sugera zodia mea (balanta) . E nevoie de multa munca pentru ca cele doua talere sa fie in echilibru perfect..Trec foarte repede de la o stare la alta, traiesc in extreme ..si nu imi este deloc greu sa trec de la o rochita vaporoasa la bocanci si umblat pe munte.
Vorbesc uneori mult prea mult,insa stiu si sa ascult iar parerea celor din jur este la fel de importanta ca a mea.
Sunt indragostita de tot ce e bun, frumos, placut, insa nu caut perfectiunea.. poate nu-mi doresc sa fiu dezamagita ca nu exista.Am de foarte multe ori tendinta de a contrazice, insa nu doar de dragul de a o face ci doar pentru a ajunge la un echilibru si a lua decizia corecta si impartiala.
Pot sa par de multe ori slaba, neajutorata sau incapabila sa depasesc cu capul sus un obstacol, insa ..nu e nici pe departe asa. E ca si cum as avea o putere ascunsa acolo undeva in mine care iese la suprafata doar cand am neaparata nevoie de ea.
Obisnuiesc sa-mi idolatrizez prietenii de suflet si de cele mai multe ori spun numai ce gandesc in prezenta lor ,fara ocolisuri si false clisee:D
Am un caracter destul de complex,cu siguranta mult mai diversificat decat ce am scris eu aici..si chiar cred ca Irinei ii iesea mai bine caracterizarea mea..:)
7 într-o săptămână #557
Acum 2 zile


2 comentarii:
Pai daca ai vreodata vreo idee de caracterizari inverse ca sa zic asa, da-mi un bip/buzz/comment si iti satisfac orice dorinta :))
Mi-a placut aia cu idolatrizarea, dar nu mi-a placut tenta de plural pe care ai dat-o cuvantului prieten de suflet :)) Cred ca incepuse sa bata vantul si ti-au zburat degetele pe tastatura.
Trimiteți un comentariu