Problema cainilor fara stapani..

In primul rand, inainte sa incep sa ma plang, sa va povestesc, si sa insir aici povesti si povestioare o sa postez o melodie care m-a linistit. Am ascultat-o si pot sa spun ca mi-a dat o stare de bine, aveam nevoie:)




In al doilea rand, ziua voastra cum a fost? Sper doar ca mai ok decat a mea.

Tarziu mi-am dat seama ca e marti, daca aflam si ca e 13 atunci gaseam raspunsul ghinioanelor multiple de astazi. A fost frumos afara, superb chiar, dar eu m-am enervat de o mie de ori, ba pe parcare, ba pe oameni fara stopuri pe frana [se mai mergea si aproape bara la bara], ba pe... caini. De fapt, despre asta am vrut sa vorbesc mai mult cu voi. Stiu ca in blogosfera sunt o multime de iubitoare de animale, si eu sunt la randul meu... Imi plac si nu as face rau intentionat niciunui animal, asta in ciuda faptului ca nu am unul al meu [apartamentul e micut, il chinui si pe el si ma chinui si pe mine, sau pe mama mai bine zis...]. Daaaaar, aici exista un mare dar. Nu vad ce s-ar putea face impotriva cainilor de pe strazi. E inuman sa ii eutanasieze sau sa ii tina in conditii crunte, dar nici asa nu se mai poate. Cel putin aici unde locuiesc acum, trebuie sa se faca ceva. Chiar daca imi e mila de ei... Astazi mi-a fost frica, desi mie niciodata nu imi era indiferent ca ieseam zi sau noapte si in fata se odhinea o gasca imensa de caini. Chiar credeam ca te poti intelege cu un caine, ca daca nu se simte in pericol nu te poate ataca si ca e mai inofensiv decat un om atunci cand te porti frumos cu el. Dar, ce am vazut in seara asta mi-a lasat un gol imens in stomac...


Am venit destul de tarziu, dupa pregatiri si alte chestii, nu am gasit parcare, am mers putin mai departe, dar cand am vrut sa ma dau jos... ce sa vezi? O gasca de 15-20 de caini imensi si nu exagerez deloc. S-au luat la bataie, am asistat la un masacru intre caini, pentru inceput. Si?Ca sa fie spectacolul complet se impingeau, tabarasera toti pe unul din ei fix pe masina mea. Si loveau din toate directiile. Loveau serios de tot, cel putin eu auzeam ca si cum cineva da cu picioarele zdravan in masina din toate directiile. Si atunci mi s-a blocat mintea, atat de simplu. In primul rand pentru ca imi era teama pentru masina si toate zgarieturile care urma sa le aiba si in al doilea rand pentru ca 15 caini omorau un altul...exact in fata mea. Nu stiu nici acum ce era normal sa fac, jos nu ma puteam da pentru ca urma eu sa fiu macelarita. Am claxonat, si am claxonat de am trezit tot cartierul, sunt convinsa. Nu s-au miscat nici macar atunci. Au plecat cand au trecut de la victima lor-cainele la niste copilasi de care mi-a fost groaznic de mila. Am inceput sa tremur stiind ca nu am cu ce sa ii ajut. Din fericire, au sarit multi oameni, plus claxoanele insistente si toata lumea cred ca a fost ok pana la urma. Dar eu...m-am intors tremurand.


M-am lungit cu povestitul, imi propusesem sa fie o postare scurta...dar in acest moment eu nu stiu ce e de facut. Stiu doar ca nu o sa mai zic prea curand.. "eah, ma duc pana la non-stop".


Si daca ati avut rabdare sa cititi acest romaaaan care a iesit din "short post-ul meu", ca intreb si pe voi: aveti cumva probleme de genul in zonele in care locuiti?



Cu drag,

Andra T.